libertate, furie, curios, coaching, dezvoltare, elefantii zboara

Lasă furia să lucreze pentru tine 1

Cât de des te-ai întrebat ce au ceilalți și ție îți lipsește? Ce se întâmplă de apar în viață ta mai multe conflicte decât armonie? De ce nu îți poți opri năvala de reproșuri atunci când simți că explodezi de nemulțumire? Cum de începi să te îmbolnăvești de gastrită, experimentezi atacuri de panică sau palpitații în ciuda metrilor de cărți de dezvoltare personală pe care le-ai citit sau a afirmațiilor care funcționează pana la următoarea mare explozie.. dacă nu te-au transformat înseamnă că ai nevoie să faci altceva.

 

probleme, solutii, geniu, coaching, nivel, dezvoltare, evolutie

 

Toate acestea sunt teme reale, ale mele și ale tale, ale clienților cu care lucrez sprijinindu-i să realizeze că nu le lipsește nimic!

Oamenilor nu le lipsește nimic, dimpotrivă au prea multe. Prea multe atașamente de cine erau, ca să își dea voie să fie liberi.

Libertatea nu este pentru cine nu și-o dorește, este pentru oamenii curioși nu pentru cei furioși.

Libertatea este pentru oamenii curioși nu pentru cei furioși.

În timp ce curioșii caută cu răbdare și perseverență, atenți la ceea ce se întâmplă cei furioși sunt grăbiți și pregătiți să accepte orice idee câtă vreme înțeleg despre ce este vorba, fără să realizeze uneori că este o întreagă lume pe care ei nu o cunosc și pe care se împotrivesc efectiv să o vadă prin atitudinea debordantă de cunoscători.

Deși diferite, curiozitatea și furia nu se exclud ci depind una de cealaltă chiar de la primii pași.

Curiozitatea este darul cu care toți ne naștem, învățăm să simțim prin piele și uneori începem să alergăm înainte de a merge. Când nu poate sau nu primește, frustrarea copilului devine furie și tot așa se acumulează până când uită de ce a fost furios la început și se manifestă ulterior prin mai multă furie în loc de pura curiozitate și dorință de a cunoaște.

Copilul a învățat suficient ca să se descurce singur și autosuficiența s-a transformat într-un scut de furie care îl protejează de frustrarea de a nu fi suficient.

Furia canalizată corespunzător dă putere curiozității să meargă dincolo de convenții, să caute răspunsurile pe care le simte adevărate fiindcă sunt parte din adevărul propriu și personal.

Ca definiție dată de statistică este bine știut cum o recunoaștem:

Furie – 1 Stare de extremă iritare în care se pierde stăpânirea de sine Si: mânie, turbare. 2 Violență. 3 (Îlav) Cu ~ Extrem de furios. 4 (Îal) Cu putere mare, nestăvilită. 5 (Fig; rar) Dorință puternică, nestăpânită Si: pasiune, patimă.

Exact ca vârful icebergului, să știi că acolo, undeva, este ceva, iar dedesubturile apei ascund înțelesuri pe care le poți pătrunde puțin câte puțin.

De aceea fiecare dintre noi are nevoie să își definească exact ceea ce simte, vede, aude, iar acestea să devină adevărul personal.

Furia este o resursă extraordinară, iar dacă o pui în slujba ta îți va oferi energia vieții ei. Exact ca un mugur într-o primăvară însorită, se va deschide și îți vă oferi pe fiecare petală ceea ce nu ai privit până atunci fiindcă acum ești pregătit să vezi.

Furia face să iasă la suprafață toate emoțiile înnăbușite de-a lungul timpului, și când îi permiți să existe, una câte una, le poți face loc în viața ta acolo unde credeai că nu este, pe vremea când nu știai cum să o gestionezi.

La început, mintea noastră ne face un mare serviciu mascând emoțiile care nu pot fi înțelese cu setul de informații și abilitați în momentul de emoție maximă. Le stochează până când acumulează suficiente alte experiențe pentru a le compara, evalua și în final clasifica pe niveluri, acelea despre care vorbește și Einstein: ”O problemă nu poate fi rezolvată la același nivel la care a fost creată.”

Dacă atunci când eram mici părinții erau zeii, la vârstă adultă avem deja altă înțelegere și putem analiza lucrurile de pe alt nivel decât atunci când eram de o șchioapă, cât despre probleme… ziceți și voi…

Contrar opiniei populare despre “lucrurile care nu se văd, se uită” ele nu se uită ci așteaptă cuminți momentul potrivit să dea pe afară cu o putere multiplicată de ficțiuni ale minții. O minte obosită de construit ziduri peste ziduri ca să țină înăuntru ceva ce vrea să iasă afară ne ajuta sa conștientizam ceea ce suntem prea ocupați sa facem: să ne oprim și să întrebăm ce e cu ea?

Fiecare explozie vine ca să atragă atenția că acolo este ceva ce are nevoie de atenția ta și acela este momentul potrivit să începi să cauți sensul.

Caută acele DE CE-uri care dacă sunt bine plasate vor avea cu ele răspunsul și vei ști ce să faci ca să:

  • ai relații armonioase,
  • să te eliberezi de nevoia de a reproșa
  • să fii alături de ceilalți din dorință, nu din sacrificiu
  • să te accepți așa cum ești, cu bune și ne-bune
  • să fii recunoscătoare pentru că fiecare experiență te-a dus mai sus cu o treaptă până când ai ajuns aici, să ajungi să trăiești în adevărul tău: perfect de imperfect!

Conștientizarea care vine cu fiecare noutate ne apropie din ce în ce mai mult de cine suntem cu adevărat, dincolo de ceea ce societatea a definit – propriile noastre persoane!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *